Si ceva frumos pentru copii!

Mergeti cu copiii la Opera Comica si uitati-va la fetele lor in timpul spectacolelor! Veti fi rasplatiti!

 

Doua fapte bune intr-una!

Adica mergi la teatru, te bucuri de piesa, iar banii vor fi donati Soniei, care chiar are nevoie de ei.Mai multe despre Sonia aici : http://asociatiasoniamaria.ro/povesti/sonia
"unteatru e un gand care a legat oameni intr-un proiect cultural, curajos si liber. s-a nascut din dorinta de a face posibila intalnirea oamenilor cu teatrul, acasa. unteatru intr-o casa. o casa fara poveste. povestea ei incepe acum."Asta scrie pe site-ul lor de prezentare.

Eu va spun asa: Unteatru e un teatru independent sustinut de niste oameni indragostiti de oameni, de povesti si de case.

Sambata, 13 februarie 2016,ora 19, vor sa va aduca la un eveniment caritabil pentru Sonia:"Amalia respira adanc", de Alina Nelega, in interpretarea Cristinei Casian, regia Mariana Camarasan.

Detalii si bilete chiar aici : Amalia respira adanc

De la Falticeni la Bucuresti!

Piesa de sambata seara!

"Casa cu pisici" este o casa a iluziilor pierdute, a viselor destramate, a neputintei de a le transforma in realitate. Dar, cu toate astea, personajele isi urmeaza calea, pentru ca timpul trece, trece si nu se mai intoarce.....Dar nu pleci chiar cu un sentiment al deznadejdii, ci cu speranta ca tu o sa le faci mai bine pe toate, tu o sa ai puterea de a-ti transpune gandurile in cuvinte si cuvintele in fapte.

Spectacolul regizat de Radu Iacoban are o distributie perfecta: toate cele trei actrite: Emilia Dobrin, Ilinca Manolache si Andreea Gramosteanu, sunt pur si simplu absolut potrivite pentru rolurile respective. Teatrul Mic este un spatiu absolut confortabil, si ma refer aici la scaune si la distanta dintre randuri, dar si la faptul ca NU A SUNAT niciun telefon pe parcursul reprezentatiei!

Si mai vreau doar sa spun ceva depre Ilinca Manolache: fiica a doi actori celebri, Dinu Manolache si Rodica Negrea, se vede si se simte ca teatrul i-a fost inoculat in vene inca de mica. Se misca pe scena cu o naturalete si o spontaneitate
caracteristice unor mari artisti. Fiti atenti la ea, pentru ca are ganduri mari!

TNB, Arthur Miller si Victor Rebengiuc.

Legatura dintre cei trei se numeste "Toti fiii mei", un spectacol in regia lui Ion Caramitru, ce se joaca inca din 2010! Un spectacol de la care pleci cu multe intrebari, cu multe ganduri, dar si cu mesajul cel mai important: incearca sa iti faci treaba cat mai bine, acolo unde te afli, poate intr-o zi chiar copiii tai vor beneficia(sau nu!) de rezultatul muncii tale.Vi se pare ca seamana putin cu drama de la Colectiv? Ca poate, daca toti acei indivizi meschini si manati de interese minore, si-ar fi facut datoria, poate nu am fi asistat neputinciosi la un asemenea cosmar? Da,merita sa mergeti la teatru, daca vreti sa va treziti, daca vreti sa schimbati ceva acolo unde traiti, munciti si va cresteti copiii. Victor Rebengiuc si Sanda Toma sunt mai mult decat convingatori, iar Fulvia Folosea, desi nu a fost in distributia initiala, pare ca s-a integrat perfect, eu cred ca vom mai auzi de ea, sigur!
Emotie,tristete, lacrimi, furie, rasete, bucurie, jale, durere, optimism, incredere, acestea sunt doar cateva din starile pe care le veti avea participand la acest spectacol trainic, da, asta e cuvantul! Vizionare placuta!

Diversitate la ICR!

Absolut intamplator, saptamana aceasta am participat la doua evenimente organizate la Institutul Cultural Roman, si, culmea,desi diferite ca tematica,  ambele mi-au daruit clipe de incantare: marti, 18 august, un microrecital tribut Amy Winehouse, o voce unica dar care nu a stiut sa treaca proba publicului, din pacate, sfarsind mult prea devreme; Judy Florescu a fost cea care i-a interpretat melodiile, o voce puternica si o admiratoare infocata a acesteia, ma bucur ca te-am cunoscut, Judy! Tot marti, a cantat si Lavinia Stefan, o combinatie reusita  de aici si de pretutindeni, de jazz si pop,de azi si de ieri; duceti-va s-o ascultati live, merita!
Joi, 20 august, muzica ruseasca intercalata cu cea tiganeasca autentica cantata de Radu Captari, m-a facut sa ma gandesc la sufletul poporului rus, din care au iesit atatea lucruri minunate(Cehov, Tolstoi, Esenin, Ceaikovski si nu numai), dar si atatea  odioase(bolsevismul, comunismul, KGB-ismul, stalinismul si mai cautati voi si altele) si la drama acestuia, de a nu reusi sa iasa din incatusarea unui mic dar puternic grup de interese.
Deci, verificati din cand in cand pagina ICR, nu se poate sa nu dati de ceva care sa va fie pe plac!