Carol I in opera Reginei Elisabeta-lansare de carte la Casa Schiller

Fiecare conferinta, lansare de carte, proiectie de film despre monarhie si perioada in care aceasta a fost prezenta in Romania este un minunat prilej de  a descoperi lucruri noi, deosebit de interesante  despre membrii Casei Regale.
A devenit o caracteristica faptul ca toate aceste evenimente sunt organizate de oameni pasionati de monarhie, care au un patriotism pe care  si-l manifesta nu doar pe hartie, sunt oameni care emana energii pozitive si de aceea tot ce iese din mainile lor poarta amprenta profesionalismului, a respectului fata de istorie si a iubirii fata de Romania.Probabil ca nici ziua lansarii, 23 aprilie, nu a fost aleasa intamplator, ea fiind Ziua Internationala a Cartii si a drepturilor de autor!
In acelasi spatiu a mai fost organizata si o expozitie de fotografii din arhiva princiara de Wierd, intre expuneri pianistul Marius Boldea ne-a incantat cu acorduri din Chopin si Beethoven, iar prezenta Principesei Maria a dat o aura binefacatoare acestui eveniment!
Din nou a fost mentionat acest testament fabulos al lui Carol I, si cine nu l-a citit inca, ar trebui sa o faca, ba poate ar trebui  predat si in licee, macar elevilor din clasele terminale.
Si, bineinteles,  cititi cartea Silviei Zimmermann, precum si pe cele ale lui Carmen Sylva, pentru a va bucura de sufletul si spiritul unor oameni frumosi!

23 APRILIE- Ziua Internationala a Cartii!

Pentru ca trebuia sa imi aduc micul meu omagiu la aceasta mare sarbatoare!


Am nevoie de cuvinte,
Asa cum pasarea are nevoie de zbor.
Asa cum cerul are nevoie de bucurie
pentru a fi albastru,
Asa cum oamenii au nevoie de dragoste
pentru a putea trai.
Cuvintele vin din mine,
Si totusi din afara mea,
M-ajuta sa respir
Si sa dau la o parte tristetile si necazurile care
nu ma ocolesc.
Privesc prin cuvinte,
Spre lume, spre tine,
Spre mine,
Asa cum pamantul priveste prin flori
Iar cerul priveste prin stele.
Fara cuvinte, sufletul meu n-ar sti cum sa traiasca ,
Dar, mai ales, n-ar sti cum sa moara,
Caci viata nu-i decat bucurie de cuvinte,
Iar moartea, tristetea lor.


1987

Cugetari centenare: "Invatat e omul care se invata necontenit pe dansul si invata necontenit pe altii."(Nicolae Iorga)

Georgeta Filitti despre Nicolae Iorga: O istorie spusa altfel!

Din nou, o intalnire cu aceasta minunata doamna Georgeta Filitti. Din nou, aceasta istorie atat de frumos dezvaluita, atat de captivant povestita, atat de minunat transmisa publicului prezent.Personajele prind viata, pur si simplu, parca il si vedeam pe Iorga stand la masa cu Carol I, cu Ferdinand, cu Carol al II-lea, discutand si analizand deciziile cele mai importante pentru tara.
Nicolae Iorga : un adevarat patriot, un om care nu numai ca  a pus interesul national inaintea interesului personal, dar dorea sa existe cat mai multi oameni care sa il urmeze in aceasta directie. Probabil ca ar trebui fiecare dintre noi sa ne privim in oglinda si sa ne intrebam daca mai stim ce inseamna cu adevarat iubirea de tara si patriotismul, asa cum ne-a demonstrat-o el.
Pentru ca este clar, doar iubindu-ne tara, orasul, strada, vom putea sa aducem Romania din nou acolo unde a fost.
Multumesc doamnei Filitti precum si ANRM, pentru gandurile pozitive nascute

cu ocazia acestei conferinte.

Regina Maria, ultima romantică, prima femeie modernă

Sa vina primavara!

Cand va veni primavara
Sa ne impodobim sufletele cu dorinte desarte
Si-apoi sa le ascundem in flori.
Sau in stele.
Sa ingropam trecutul in urmele pasilor nostri
Si sa lasam noaptea sa ne strabata ca un fluviu ametitor.
Din rasaritul soarelui sa ne facem bratari
Pe care sa le agatam la gatul eternitatii.
Sa ne pierdem si sa ne regasim
In frunze, in cuvinte
Si in roua diminetii.
Sa alungam toate padurile care ne despart
Si sa cantam nebunia tineretii.
Din fibrele nevazute ale amagirii, sa ne cladim iubirea
Si sa fugim cu ea dincolo de
Poarta deschisa a nemarginirii.

1987

Un alt hobby combinat: puzzle si ciocolata!

Cugetari centenare: "Veselia omului e ca mirosul florilor: ea nu se inalta din sufletele vestede." (Nicolae Iorga)

O evocare regala de exceptie, la Muzeul National Cotroceni!

De cum ne-a spus buna ziua si a inceput sa vorbeasca despre personalitatea covarsitoare a Reginei Maria, am si indragit-o pe doamna Georgeta Filitti. Un talent urias de povestitor, un istoric de un profesionalism aparte, o prezenta plina de eleganta, distinctie si umor: toate acestea intr-un singur om, pentru care multumesc Fundatiei Calea Victoriei ca am putut sa il cunosc si sa stau in preajma lui macar cateva ore.
"Povestea Reginei Maria la Palatul Cotroceni": o evocare de exceptie a Reginei Maria, cu defectele si calitatile sale, cu lucrurile bune si lucrurile mai putin bune pe care le-a facut, dar mai ales cu dragostea ei pentru aceasta tarisoara, in care a crezut si pentru care si-a dat inima, la propriu!
Sa-i citesti jurnalele impresionante, sa studiezi si sa scrii despre Regina Maria mi se pare absolut fascinant: aceasta principesa cu origini amestecate, educata in spiritul datoriei si al lucrului bine facut, nu numai ca s-a adaptat la conditiile bizantine din Romania secolului 19, dar a descoperit potentialul urias al tarii noastre, traditiile si obiceiurile minunate pe care a incercat sa le arate lumii si sa le puna in valoare cu tot sufletul ei.
Asa cum spunea doamna Filitti, sa te nasti intr-o familie regala poate reprezenta o bucurie, dar si o povara extraordinara, avand in vedere ca devii o persoana publica din momentul nasterii; adica toata viata ti se va derula sub ochii atenti ai celor din jur, ori asta inseamna ca va trebui sa induri foarte multe fara sa poti reactiona asa cum am face-o noi, oamenii obisnuiti.
Sigur ca a avut si esecurile sale: a esuat   in relatia personala cu Regele Ferdinand, a esuat in educatia fiului sau Carol al II-lea, care nu s-a putut adapta la rigorile si regulile Casei Regale.
Cu toate astea, Regina Maria este si va ramane pentru mine, un model de om si de conducator, si sper ca va deveni un model pentru cat mai multi tineri, pe care ii indemn sa-i citeasca jurnalele sau sa participe la evocari cum a fost cea facuta de doamna Georgeta Filitti, careia, daca s-ar putea, as vrea sa ii spun cu majuscule:FELICITARI!

Bob Marley - Buffalo soldier

Piesa de duminica seara!

"Matrimoniale" de la Teatrul Nottara este o piesa draguta, amuzanta, perfecta pentru o duminica seara, cand teoretic, se presupune ca vrei sa iti reincarci bateriile pentru o intreaga saptamana.
Spectacolul se remarca si prin faptul ca a fost prima oara cand mi s-a cerut un feedback asupra piesei, asupra actorilor dar si asupra salii si a conditiilor de vizionare! Ei, da, asta a fost ceva interesant, si, sper ca si util. Adica, sper ca cineva se va uita pe formularele completate de spectatori si va actiona in consecinta!

Cugetari centenare:"Sa inveti pentru tine, dar sa stii pentru toti."(Nicolae Iorga)

Daca as avea o scoala, cugetarea asta as pune-o la intrare!

O carte cu modele pentru generatiile prezente si viitoare!

Da, iata o carte pe care eu personal, as da-o ca lectura obligatorie elevilor de liceu, si chiar si celor de la facultate, ba mai mult, cred ca s-ar putea tine si un mic curs pe baza acesteia, cu titlul: Sa-i cunoastem pe oamenii adevarati din istoria Romaniei si sa invatam de la ei demnitatea, modestia, puterea de a lupta si de a ramane drept in fata furtunilor ce exista in destinul fiecaruia.

In carte sunt prezentate personalitati diverse, de la Regina Maria la Alice Voinescu, de la Cella Delavrancea la Anita Nandris , iar eu am descoperit-o pe Annie Bentoiu, de a carei descriere m-am simtit cel mai aproape, sufleteste vorbind.

"Despre dificultatile noastre, aveam obiceiul sa nu vorbim. A ne autocompatimi, a intra in panica sau, mai grav, a ne plange erau lucruri ce se aflau la antipodul felului nostru de a fi."

Iar Dan C. Mihailescu ii surprinde foarte bine calitatile: " Annie Bentoiu este o prezenta extrem de discreta in viata literara.Ea face parte din ceea ce se numea inainte, cu orgoliu sau dispret "publicul de la Ateneu".........Ca stil sufletesc, Annie Bentoiu este, cred eu, din aceeasi plamada cu Alice Voinescu. Aceeasi ingaduinta intelegatoare, asimiland intelept , cu nobila resemnare si sobra credinta, dramele si meandrele umilitoare ale destinului."

O carte dichisit scrisa, ce scoate la lumina multe nume destul de necunoscute, cel putin pentru mine, dar care in mediul in care au trait au reprezentat niste modele exemplare, pe care merita sa le cunoastem.

Vorbe centenare: "Sunt suflete de argint si suflete de plumb- dupa rasunet." (Nicolae Iorga)

Iar unele nu rasuna deloc............

Weihnachtskonzert -- Deutschen Goethe-Kollegs Bukarest 2014

Abba - Happy New Year (with lyrics)

Boney M Feliz Navidad

Vorba zilei:"Cand faci un bine, uita imediat. Cand ti se face un bine, nu uita niciodata."(proverb arab)

Vorba zilei:" Cel mai bun mijloc de a intelege este de a face."(Immanuel Kant)

Deci, cine le spune si celor de la Educatie chestia asta? Sau sa le facem abonamente la biblioteca mai bine?

Revolutie, revolta, schimbare, confiscare, lovitura de stat sau doar inlocuire?

Eu pot sa spun ca,  pentru mine,  a fost o revolutie, in sensul ca inauntrul meu s-a schimbat ceva irevocabil in acele zile; ce am trait nu poate fi exprimat in cuvinte, dar e clar ca din decembrie '89 am privit multe lucruri din jur cu totul altfel.
Ce s-a intamplat de fapt, cred ca tot Silviu Brucan (acest personaj cu un simt al umorului atat de negru), a reusit sa formuleze foarte direct:"Da, a fost o revolutie, o explozie populara; a venit revolutia cu trenul, dar in gara eram noi si am preluat trenul, pentru ca noi stiam mersul trenurilor!"(deci, am auzit asta acum cateva ore, in cadrul unui documentar de la TVR).Ce poate fi mai cinic de-atat? Si care noi?
Si apropo, nu m-am gandit niciodata la vreun certificat de revolutionar(cum bine ziceau Dinescu si Caramitru deunazi, la o emisiune tot la TVR) care sa ateste ca am trait revolutia pe viu, pur si simplu pentru ca asa ceva nu se dovedeste cu acte, ci cu inima si sufletul si constiinta pe care le oferi fara sa astepti ceva in schimb.
Si nu numai ca am fost la revolutie, dar apoi am si "golanit"  cateva luni pe la Universitate, descoperind de fapt ce inseamna democratia, libertatea, puterea cuvantului si a muzicii si faptul ca "daca vrei sa schimbi lumea, incepe cu tine", asa cum spunea Gandhi.
Iar pentru cei care regreta, sincer sau nu, perioada dinainte de '89, iata cateva ganduri de adolescenta care "traia" in tara numita Romania:

Balada pentru oamenii secolului XX

Oamenii tristi
se plimba pe strazi
Pierdute in intuneric,
Ca sa uite adevarul.
Treci pe langa un magazin
Si vezi o coada imensa.
De ce nu se mai face lumina?
Tara mea, mangaiata de mare,
Plangi?
Sufletul tau, ranit,
Nu stie unde sa se mai ascunda
De atat frig.
De ce nu mai apare soarele?
Cu lacrimi in ochi
Pasarile te parasesc
Lasand in urma
Cerul pustiu si intunecat,
Plin de suferintele celor multi.
Zambetul tau,
O infricosatoare grimasa,
Pe care numai cei ce sunt nimic
Mai pot sa-l ia drept aprobare.
Sa traiesti acum
Nu inseamna decat
Sa te-ntorci in trecut
Si sa lasi timpul
Sa cada peste tine.
De ce au murit sperantele?

iulie 1986