Unei foarte dragi si vechi prietene, al carei suflet il simt mereu aproape, desi ne despart multi kilometri!

Eram copil
Cand ma plimbam prin flori
Ca printr-o lume adevarata.
Iar sufletul mi-era petala de crin.
Copilaria mea,
O raza de soare
Aruncata peste viata.Peste moarte.
Un joc din care aveam sa ies
Mai insingurata
Si mai trista ca toamna.
Cand eram copil,
Stiam sa fac din stele
Bratari cu care sa prind
Gandurile de-abia inverzite. Visele de-abia inflorite.
Doar cand eram copil
Puteam sa iubesc cu tot sufletul
Caldura din inima lumii.
Copil fiind, ma jucam cu papusile
Si credeam in vesnicia frunzelor.
1986