Povestea unei placinte!

Sau cum poate incepe schimbarea chiar cu tine. Adica cu mine. Adica ati inteles, da?
Nu am cumparat in viata mea spanac din piata. Sau de oriunde. Numai cand auzeam cuvantul spanac, vedeam in fata ochilor doar sacose intregi cu frunze verzi, care trebuiau spalate in 4-5 ape cel putin!, apoi oparite, apoi fierte, apoi gatite. Poftim? Atatea operatiuni pentru ca dintr-o sacosa plina sa iasa cu chiu cu vai, vreo 2-3 portii? Mda, asta e.. Deci, nu, nu cumparam. De mancat, insa, am mancat de cateva ori clasicul fel: "spanac cu ochiuri"si .....cam atat.
Mult dupa '89, mai precis dupa anii 2000, am descoperit spanacul congelat, gata tocat, il pui putin la fiert si poti sa te simti  in rand cu lumea.Iar acum, sa revenim in prezent. De fapt, sa revenim la 2015, anul cand am descoperit ASAT( uite aici am scris despre asta Bucatarie urbana), pe scurt, o asociatie ce sustine agricultura romaneasca pentru comunitate. Elena si Irinel, tinerii din Buzau la care eu sunt abonata, aduc primavara o multime de "frunze"de o multitudine de culori si nuante: spanac, stevie, leurda, loboda, salata, o nebunie, nu alta!
Anul trecut, fiind primul an in care am primit  toate aceste verdeturi, va spun sincer ca i le dadeam mamei mele, ea insasi bucurandu-se de ele, sau aducandu-mi-le inapoi ca   produse finite, drept pentru care ii multumesc!
Dar probabil ca undeva in creier se nastea  si crestea curiozitatea: oare ce se mai poate face cu ele in afara de clasicul fel? Si ce am descoperit? Pai, de exemplu, cateva retete de smoothie-uri cu fructe la care poti sa adaugi frunze de leurda, spanac, stevie. Si acum placinta de spanac cu branza, de fapt subiectul acestei mici divagatii: prima oara gatita, prima oara reusita, prima oara mancata! Si da, va recomand si voua! Cum ce? Sa va gasiti un ASAT prin preajma, sau macar pe cineva ca Irinel si Elena.
In primul rand pentru ca spanacul de la ei este crescut cu dragoste, in al doilea rand pentru ca nu trebuie sa il speli in atat de multe ape (vreo 2 ajung), si in al treilea rand pentru ca are gust de Romanie, o Romanie autentica, o Romanie de poveste!
Bine, hai sa va zic si reteta acum: dupa ce am citit mai multe  pe net, am facut asa:
-spanacul (vreo 500gr. )spalat si oparit pus in blender cu putina apa si mixat vreo 2-3 minute;
-se adauga 2 oua, branza din ochi, dupa dorinta, smantana vreo 2 linguri si se amesteca si cam atat;
-totul asternut pe niste foi de placinta unse cu ulei de masline,  apoi bagat la  cuptor si apoi in stomac!
Pofta buna!

PS. Tot mama a fost cea responsabila cu spalatul si oparitul, adevarul e ca nu se schimba asa usor mentalitatea, stiti doar! Dar merita sa incercati!

Detalii pentru cei interesati de acest fel de agricultura gasiti aici: ASAT ROMANIA

ASAT sau cum sa faci bucatarie urbana cu legume de la sat!

ASAT, adica Asociatia pentru Sprijinirea Agriculturii Taranesti, este o reteta care a aparut si la noi  in ultimii ani, in jurul marilor orase. Ingrediente sunt asa: de la sat, oameni tineri mai ales la suflet, pasionati de natura, de cultivarea legumelor si care au si cunostinte de specialitate; un teren pe care nu s-au cultivat foarte multe inainte, aflat destul de departe de fabrici si uzine; seminte cat mai curate din soiuri cunoscute si mai putin cunoscute si bineinteles noi, cei de la oras: oameni deschisi experimentelor, inovarii, si noi specialisti, dar in alte domenii,  urbane, normal!, dornici de a trai slow-food in epoca fast forward.
Si nu, aici nu ma refer la timpul de gatire a alimentelor, ci la timpul lor de coacere pe camp, incet, normal, fara graba. Aceasta este reteta generala. Acum sa va spun reteta pe care am descoperit-o eu la cateva luni de cand sunt membru ASAT Bucuresti, adica abonat saptamanal la produsele unei ferme din judetul Buzau: doi tineri pasionati pur si simplu de ceea ce fac, cu studii de specialitate si cu dorinta de a schimba ceva, fac legumicultura pe baza de abonament.Din mai pana in octombrie primesti saptamanal legume proaspete, crescute cat mai aproape de modul lor natural, incepand cu ceapa, morcovi, cartofi, vinete, rosii, dovlecei, castraveti, etc., precum si o seama de condimente fara de care mancarea ar fi mai saraca in arome si gusturi: busuioc, rozmarin, cimbru, menta, coriandru, etc. Am pus etc., deoarece ei fac si un fel de legumicultura experimentala, incearca soiuri noi, combinatii noi, chiar legume ce nu au mai fost produse la noi pana acum.
Poti sa faci o vizita la ferma lor macar odata pe an, esti obligat sa faci analiza macar a unei legume, pe parcursul derularii contractului, iar in plus, poti sa schimbi retete cu ceilalti abonati, afli retete noi, faci noi combinatii, afli noi arome, intr-un cuvant, vei schimba si tu ceva in bucataria ta.
Dupa ce o sa ii cunosti pe cei de la ASAT si o sa le vizitezi ferma, nu o sa mai poti niciodata sa gatesti fara sa te gandesti la locurile minunate in care cresc aceste legume, la comunitatea din care provin. Pentru ca si ei, cei de la sat, si noi, cei de la oras, dorim sa construim legaturi durabile pe care, de ce nu, sa le transmitem chiar si in viitor, copiilor nostri.