miercuri, 27 iulie 2016
Astazi ne jucam, da?
Naiv prin România: Joc nobil în doi. Miercurea fără cuvinte: Săritură peste obstacole la Regatul cailor. Foto: Calin Hera Vă invit să participați la Miercurea fără Cuvinte , eveniment săptămân...
miercuri, 13 iulie 2016
Concurs, a doua parte: haiosenii de mata!
Fara cuvinte, doar miau! Mi-au tot ce vreau!
Foto din arhiva personala!
Concurs, prima parte!
O tema generoasa, inscrieti-va si gata! Fara cuvinte, da?
Foto din arhiva personala.
Azi e miercuri? Pai, haideti cu fotografii haioase la concurs!
Naiv prin România: Noul Muzeu al Satului. Miercurea fără cuvinte 28: Home in downtown sau un alt fel de Muzeu al Satului Nou. Foto: Calin Hera Vă invit să participați la Miercurea fără Cuvinte , evenim...
joi, 7 iulie 2016
O expozitie cu doua vernisaje!
O expozitie de "Portrete Regale", in anul in
care se implinesc 150 de ani de la venirea lui Carol I in mica noastra
tarisoara, nu poate fi decat un omagiu adus de artistul Karol Racz-
Sochirca unor adevarate personalitati care au traversat istoria cu
demnitate, onoare, cinste si iubire fata de neam si patrie!
Va asteptam la vernisaje cu speranta ca Romania, uitandu-se in trecut, va putea gasi drumul spre un viitor mai bun, pe care-l merita!
Deoarece lucrarile sunt numeroase, s-a ales varianta impartirii lor intre cele doua locatii, Cafeneaua Aromaroma si Ceainaria cu carti, unde vor avea loc si vernisajele, dupa cum urmeaza: joi, 14 iulie 2016, ora 19.00, la Aromaroma, si vineri, 15 iulie 2016, ora 19.00, la Ceainaria cu carti.
Va asteptam la vernisaje cu speranta ca Romania, uitandu-se in trecut, va putea gasi drumul spre un viitor mai bun, pe care-l merita!
Deoarece lucrarile sunt numeroase, s-a ales varianta impartirii lor intre cele doua locatii, Cafeneaua Aromaroma si Ceainaria cu carti, unde vor avea loc si vernisajele, dupa cum urmeaza: joi, 14 iulie 2016, ora 19.00, la Aromaroma, si vineri, 15 iulie 2016, ora 19.00, la Ceainaria cu carti.
miercuri, 6 iulie 2016
Galbenul din noi si din jurul nostru!
Sa strangem galbenul din jur, fara cuvinte!
 | |
| Galben de iarna |
 |
| Galben de primavara |
 |
| Galben de vara -desen de Martina Voicu |
 |
| Galben de toamna |
Sper ca n-ati uitat de concurs!
Naiv prin România: Vaca galbenă. Miercurea fără cuvinte 27: Vaca galbenă în Delta Văcărești. Foto: Calin Hera
luni, 4 iulie 2016
Zbor in jurul soarelui la Humanitas!
In primul rand ca titlul suna ca o invitatie: cine nu si-ar dori sa zboare in jurul Soarelui??? Dar mai ales, cine nu si-ar dori sa traiasca macar o parte din ce a trait Beryl Markham, eroina cartii Paulei McLain, ce se va lansa miercuri in spatiul creator al Librariei Humanitas de la Cismigiu? Va invit sa veniti, sa descoperiti lumea fascinanta, plina de aventura a celor ce isi transforma visele in realitate. Si poate, intr-o zi, veti simti si voi aceasta dorinta, si poate, in alta zi, chiar veti trai dorinta pe viu!
Invitati de o moderatoare cu charisma, Denisa Comanescu, ne vor duce in jurul soarelui Sandra Ecobescu, Dana Jenaru si Mihaela Carlan.
miercuri, 8 iunie 2016
O expozitie Regala intr-un Oras Regal!
Curtea de Arges, prima capitala a Tarii Romanesti, iata ca nu se dezminte si este si primul Oras Regal al Romaniei, titlu ce i-a fost conferit pe 29 octombrie 2014 de catre ASR Principesa Margareta in numele Majestatii Sale Regele Mihai.
Aici, la Muzeul Municipal, se va deschide maine o expozitie intitulata, cum altfel, "Portrete Regale", un omagiu adus de Karol Racz-Sochirca Casei Regale a Romaniei, si principalilor ei reprezentanti, la 150 de ani de la fondare.
Mai intai, asezarea aceasta mica dintre dealuri si muscele, a fost gasita de Neagoe Basarab, care a vrut sa construiasca aici cea mai frumoasa manastire. Si stiti ceva? Chiar i-a reusit, ne minunam mereu de turlele rasucite care incearca parca sa imbratiseze cerul, si spiritul si duhul sfant. Sigur ca ceva atat de frumos nu se putea face fara un sacrificiu, si asa s-a nascut o legenda: legenda Mesterului Manole si a iubitei lui sotii, Ana.
Apoi, Regele Carol I, a simtit si el ca e ceva deosebit in acest spatiu si nu numai ca a restaurat manastirea dar a si ales-o ca necropola a Familiei Regale. Astfel, aici sunt mormintele Regilor nostri , Carol si Elisabeta, Ferdinand si Maria si, din 2003, si Carol al II-lea. Regi care au slujit tara mai presus de orice, modele de romani adevarati, desi in sangele lor se amestecau genele altor popoare! Iata ce sentimente se nasteau pe atunci in frumoasa si iubita noastra tara, oare cat timp o sa mai treaca pana cand o sa se trezeasca asa ceva si in noi? Noi, cei nascuti aici , in tara baladelor si legendelor, in tara cuvantului "dor", in tara in care exista de toate, doar iubire si grija fata de ea parca din ce in ce mai putin!
Si pentru ca am gasit un site cu fotografii vechi foarte frumoase, Fototeca Ortodoxiei, nu pot sa nu va arat cateva minunatii de demult, din Orasul Regilor:
Aici, la Muzeul Municipal, se va deschide maine o expozitie intitulata, cum altfel, "Portrete Regale", un omagiu adus de Karol Racz-Sochirca Casei Regale a Romaniei, si principalilor ei reprezentanti, la 150 de ani de la fondare.
Mai intai, asezarea aceasta mica dintre dealuri si muscele, a fost gasita de Neagoe Basarab, care a vrut sa construiasca aici cea mai frumoasa manastire. Si stiti ceva? Chiar i-a reusit, ne minunam mereu de turlele rasucite care incearca parca sa imbratiseze cerul, si spiritul si duhul sfant. Sigur ca ceva atat de frumos nu se putea face fara un sacrificiu, si asa s-a nascut o legenda: legenda Mesterului Manole si a iubitei lui sotii, Ana.
Apoi, Regele Carol I, a simtit si el ca e ceva deosebit in acest spatiu si nu numai ca a restaurat manastirea dar a si ales-o ca necropola a Familiei Regale. Astfel, aici sunt mormintele Regilor nostri , Carol si Elisabeta, Ferdinand si Maria si, din 2003, si Carol al II-lea. Regi care au slujit tara mai presus de orice, modele de romani adevarati, desi in sangele lor se amestecau genele altor popoare! Iata ce sentimente se nasteau pe atunci in frumoasa si iubita noastra tara, oare cat timp o sa mai treaca pana cand o sa se trezeasca asa ceva si in noi? Noi, cei nascuti aici , in tara baladelor si legendelor, in tara cuvantului "dor", in tara in care exista de toate, doar iubire si grija fata de ea parca din ce in ce mai putin!
Naiv prin România: Moda umbrelelor colorate. Miercurea fără cuvinte 2...
Naiv prin România: Moda umbrelelor colorate. Miercurea fără cuvinte 2...: Umbrele colorate electorale, ridicate deasupra Lipscaniului hunedorean. Foto: Calin Hera Vă invit să participați la Miercurea făr...
luni, 6 iunie 2016
O copilarie de expozitie!
O copilarie regala, o copilarie fericita: o expozitie de fotografie din copilaria Regelui Mihai! Copilarie petrecuta intr-o perioada de liniste, de renastere a societatii de dupa primul razboi mondial, de avant economic, social, cultural, in anii minunati ai perioadei interbelice!
Vernisajul este maine, 7 iunie 2016, orele 18, in foaierul Media al Teatrului National Bucuresti, si are urmatorii invitati ce ne vor bucura sufletele si mintile: Ion Caramitru, Georgeta Filitti, Radu Boroianu si Adina Stefan.
"Am servit natiunea romana de-a lungul unei vieti lungi si pline de evenimente, unele fericite si multe nefericite. Dupa 84 de ani de cand am devenit Rege, pot spune fara ezitare natiunii romane: cele mai importante lucurui de dobandit, dupa libertate si democratie, sunt identitatea si demnitatea.
Sta doar in puterea noastra sa facem tara statornica, prospera si admirata in lume.
Nu vad Romania de astazi ca pe o mostenire de la parintii nostri, ci ca pe o tara pe care am luat-o cu imprumut de la copiii nostri.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!"
Regele Mihai,
discursul Majestatii Sale in fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei, 25 octombrie 2011
Vernisajul este maine, 7 iunie 2016, orele 18, in foaierul Media al Teatrului National Bucuresti, si are urmatorii invitati ce ne vor bucura sufletele si mintile: Ion Caramitru, Georgeta Filitti, Radu Boroianu si Adina Stefan.
"Am servit natiunea romana de-a lungul unei vieti lungi si pline de evenimente, unele fericite si multe nefericite. Dupa 84 de ani de cand am devenit Rege, pot spune fara ezitare natiunii romane: cele mai importante lucurui de dobandit, dupa libertate si democratie, sunt identitatea si demnitatea.
Sta doar in puterea noastra sa facem tara statornica, prospera si admirata in lume.
Nu vad Romania de astazi ca pe o mostenire de la parintii nostri, ci ca pe o tara pe care am luat-o cu imprumut de la copiii nostri.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!"
Regele Mihai,
discursul Majestatii Sale in fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei, 25 octombrie 2011
Sa citim pe cheiul Dambovitei!
Haideti sa citim din Isabel Allende, vineri 10 iunie 2016, incepand cu orele 19!
Deschidem seria intalnirilor din cadrul clubului de lectura Vocea cititorului de pe chei cu aceasta autoare fabuloasa, pe care va invit sa o descoperim impreuna.
Impreuna cu Daniela Miscov, moderatoarea acestui eveniment, o indragostita de carti si de lucruri frumoase, pe care chiar le face in cadrul proiectului Artelier D, a carui initiatoare este!
Nu este necesar sa cititi inainte cartea, pe care de altfel o veti primi la eveniment, dar este necesar sa veniti cu pasiune, cu buna dispozitie si cu speranta ca literatura ne poate face mai buni, ne poate schimba viata oricand!
Participarea este gratuita, pe baza de inscriere, aici pe pagina evenimentului sau la ceainariacucarti@gmail.com. Locuri limitate!
Loc de lectura si relaxare: Ceainaria cu carti
joi, 2 iunie 2016
Povestea unei placinte!
Sau cum poate incepe schimbarea chiar cu tine. Adica cu mine. Adica ati inteles, da?
Nu am cumparat in viata mea spanac din piata. Sau de oriunde. Numai cand auzeam cuvantul spanac, vedeam in fata ochilor doar sacose intregi cu frunze verzi, care trebuiau spalate in 4-5 ape cel putin!, apoi oparite, apoi fierte, apoi gatite. Poftim? Atatea operatiuni pentru ca dintr-o sacosa plina sa iasa cu chiu cu vai, vreo 2-3 portii? Mda, asta e.. Deci, nu, nu cumparam. De mancat, insa, am mancat de cateva ori clasicul fel: "spanac cu ochiuri"si .....cam atat.
Mult dupa '89, mai precis dupa anii 2000, am descoperit spanacul congelat, gata tocat, il pui putin la fiert si poti sa te simti in rand cu lumea.Iar acum, sa revenim in prezent. De fapt, sa revenim la 2015, anul cand am descoperit ASAT( uite aici am scris despre asta Bucatarie urbana), pe scurt, o asociatie ce sustine agricultura romaneasca pentru comunitate. Elena si Irinel, tinerii din Buzau la care eu sunt abonata, aduc primavara o multime de "frunze"de o multitudine de culori si nuante: spanac, stevie, leurda, loboda, salata, o nebunie, nu alta!
Anul trecut, fiind primul an in care am primit toate aceste verdeturi, va spun sincer ca i le dadeam mamei mele, ea insasi bucurandu-se de ele, sau aducandu-mi-le inapoi ca produse finite, drept pentru care ii multumesc!
Dar probabil ca undeva in creier se nastea si crestea curiozitatea: oare ce se mai poate face cu ele in afara de clasicul fel? Si ce am descoperit? Pai, de exemplu, cateva retete de smoothie-uri cu fructe la care poti sa adaugi frunze de leurda, spanac, stevie. Si acum placinta de spanac cu branza, de fapt subiectul acestei mici divagatii: prima oara gatita, prima oara reusita, prima oara mancata! Si da, va recomand si voua! Cum ce? Sa va gasiti un ASAT prin preajma, sau macar pe cineva ca Irinel si Elena.
In primul rand pentru ca spanacul de la ei este crescut cu dragoste, in al doilea rand pentru ca nu trebuie sa il speli in atat de multe ape (vreo 2 ajung), si in al treilea rand pentru ca are gust de Romanie, o Romanie autentica, o Romanie de poveste!
Bine, hai sa va zic si reteta acum: dupa ce am citit mai multe pe net, am facut asa:
-spanacul (vreo 500gr. )spalat si oparit pus in blender cu putina apa si mixat vreo 2-3 minute;
-se adauga 2 oua, branza din ochi, dupa dorinta, smantana vreo 2 linguri si se amesteca si cam atat;
-totul asternut pe niste foi de placinta unse cu ulei de masline, apoi bagat la cuptor si apoi in stomac!
Pofta buna!
PS. Tot mama a fost cea responsabila cu spalatul si oparitul, adevarul e ca nu se schimba asa usor mentalitatea, stiti doar! Dar merita sa incercati!
Detalii pentru cei interesati de acest fel de agricultura gasiti aici: ASAT ROMANIA
Nu am cumparat in viata mea spanac din piata. Sau de oriunde. Numai cand auzeam cuvantul spanac, vedeam in fata ochilor doar sacose intregi cu frunze verzi, care trebuiau spalate in 4-5 ape cel putin!, apoi oparite, apoi fierte, apoi gatite. Poftim? Atatea operatiuni pentru ca dintr-o sacosa plina sa iasa cu chiu cu vai, vreo 2-3 portii? Mda, asta e.. Deci, nu, nu cumparam. De mancat, insa, am mancat de cateva ori clasicul fel: "spanac cu ochiuri"si .....cam atat.
Mult dupa '89, mai precis dupa anii 2000, am descoperit spanacul congelat, gata tocat, il pui putin la fiert si poti sa te simti in rand cu lumea.Iar acum, sa revenim in prezent. De fapt, sa revenim la 2015, anul cand am descoperit ASAT( uite aici am scris despre asta Bucatarie urbana), pe scurt, o asociatie ce sustine agricultura romaneasca pentru comunitate. Elena si Irinel, tinerii din Buzau la care eu sunt abonata, aduc primavara o multime de "frunze"de o multitudine de culori si nuante: spanac, stevie, leurda, loboda, salata, o nebunie, nu alta!
Anul trecut, fiind primul an in care am primit toate aceste verdeturi, va spun sincer ca i le dadeam mamei mele, ea insasi bucurandu-se de ele, sau aducandu-mi-le inapoi ca produse finite, drept pentru care ii multumesc!
Dar probabil ca undeva in creier se nastea si crestea curiozitatea: oare ce se mai poate face cu ele in afara de clasicul fel? Si ce am descoperit? Pai, de exemplu, cateva retete de smoothie-uri cu fructe la care poti sa adaugi frunze de leurda, spanac, stevie. Si acum placinta de spanac cu branza, de fapt subiectul acestei mici divagatii: prima oara gatita, prima oara reusita, prima oara mancata! Si da, va recomand si voua! Cum ce? Sa va gasiti un ASAT prin preajma, sau macar pe cineva ca Irinel si Elena.
In primul rand pentru ca spanacul de la ei este crescut cu dragoste, in al doilea rand pentru ca nu trebuie sa il speli in atat de multe ape (vreo 2 ajung), si in al treilea rand pentru ca are gust de Romanie, o Romanie autentica, o Romanie de poveste!
Bine, hai sa va zic si reteta acum: dupa ce am citit mai multe pe net, am facut asa:
-spanacul (vreo 500gr. )spalat si oparit pus in blender cu putina apa si mixat vreo 2-3 minute;
-se adauga 2 oua, branza din ochi, dupa dorinta, smantana vreo 2 linguri si se amesteca si cam atat;
-totul asternut pe niste foi de placinta unse cu ulei de masline, apoi bagat la cuptor si apoi in stomac!
Pofta buna!
PS. Tot mama a fost cea responsabila cu spalatul si oparitul, adevarul e ca nu se schimba asa usor mentalitatea, stiti doar! Dar merita sa incercati!
Detalii pentru cei interesati de acest fel de agricultura gasiti aici: ASAT ROMANIA
Falticeni, un oras al intamplarilor!
Al intamplarilor frumoase, desigur! Un oras ce respira poezie, un oras caruia Asociatia Culturala Falticeni ii da culoare, sunet, bunatate si iubire prin intalnirile minunate pe care le organizeaza! De aceasta data, va invit sa intrati in lumea urbana a lui Sorin Poclitaru, sigur va veti regasi, macar intr-un cuvant, un vers, o strofa din poeziile, pamfletele sau epistolele sale! "De-ale transportului in comun"; "Unde mi-s nefumatorii?; "Epistola catre burtosi"; "Ce-aveti cu presedintele?"; "Despre femeile sofer", iata cateva titluri foarte sugestive, care macar din curiozitate, sper sa va faca sa intrati pe pagina lui, Sorin Poclitaru.
Si cateva cuvinte despre cum se leaga lucrurile in viata asta : pe 16 mai 2016, ma duc la lansarea celui de-al doilea CD al lui Marius Matache (daca nu stiti inca cine e, cititi aici Alchimie sau aici Iubitori de folk!) . Si pe scena, in prima parte a spectacolului, langa Marius apare Sorin Poclitaru, care incepe sa recite intr-un stil absolut unic, cateva din poeziile sale. Umor, conectare la trairea urbana, ironie fina sau directa, fara ocolisuri, asta razbate din scrierile sale. Aaa. si ca sa completez tabloul, multe din poeziile sale sunt cantate de Marius Matache, si din cate am mai aflat, si de altii!
Dupa spectacol, ii scriu, il felicit, comand vreo doua carti, pentru ca vreau sa va spun ca are mult mai multe, iar dupa alte cateva zile, ce sa vezi? Dau peste afisul asta frumos, postat de Asociatia Culturala Falticeni, pe care eu o promovez de ceva vreme! Deci, totusi, gandurile frumoase zboara pe deasupra noastra si se intalnesc in locuri magice, cu ajutorul unor oameni cu prea plin de suflet!
Impreuna cu Marius Matache, o melodie ce se afla pe noul album, Alchimie!
Si una pentru cafeaua de dimineata!
Si cateva cuvinte despre cum se leaga lucrurile in viata asta : pe 16 mai 2016, ma duc la lansarea celui de-al doilea CD al lui Marius Matache (daca nu stiti inca cine e, cititi aici Alchimie sau aici Iubitori de folk!) . Si pe scena, in prima parte a spectacolului, langa Marius apare Sorin Poclitaru, care incepe sa recite intr-un stil absolut unic, cateva din poeziile sale. Umor, conectare la trairea urbana, ironie fina sau directa, fara ocolisuri, asta razbate din scrierile sale. Aaa. si ca sa completez tabloul, multe din poeziile sale sunt cantate de Marius Matache, si din cate am mai aflat, si de altii!
Dupa spectacol, ii scriu, il felicit, comand vreo doua carti, pentru ca vreau sa va spun ca are mult mai multe, iar dupa alte cateva zile, ce sa vezi? Dau peste afisul asta frumos, postat de Asociatia Culturala Falticeni, pe care eu o promovez de ceva vreme! Deci, totusi, gandurile frumoase zboara pe deasupra noastra si se intalnesc in locuri magice, cu ajutorul unor oameni cu prea plin de suflet!
Impreuna cu Marius Matache, o melodie ce se afla pe noul album, Alchimie!
Si una pentru cafeaua de dimineata!
miercuri, 1 iunie 2016
Bucuria de miercuri!
Naiv prin România: Castelul Bucuriei. Miercurea fără Cuvinte 22: Vedere din Hunedoara. Castelul bucuriei de a fi acasă. Foto: Calin Hera Vă invit să participați la Miercurea fără Cuvinte , eveni...
marți, 31 mai 2016
O poveste cu pietre si atat!
A fost odata ca niciodata, a fost odata o tara strajuita de munti si de mare, de fluvii si de campii, o tara ce-n pantece avea petrol si aur, iar pe deasupra era decorata cu grane, cu livezi si cu vii.
Si aici, intr-un sat oarecare s-a intamplat sa se nasca un copil.
Si s-a intamplat ca acest copil sa priveasca cerul, luna, stelele si pietrele altfel decat noi.
Si s-a intamplat ca din mainile lui visele sa se nasca sub forma unor sculpturi.
Si s-a intamplat ca visele astea sunt si visele noastre, si ale lumii intregi de altfel: libertate, iubire, dorinta de a zbura, dorinta de a atinge stelele, dorinta de a te contopi cu pamantul, cu pietrele, dorinta de a-ti simti tara curgandu-ti prin vine.
Si pentru ca s-a intamplat sa ma nasc in aceasta tara, eu nu donez pentru Cumintenia Pamantului, eu donez pentru suflet. Pentru ca sufletul romanesc sa nu piara, pentru ca pietrele pot sa spuna si ele o poveste, pentru ca Brancusi nu este al meu, Brancusi este in mine, in sangele meu, in pamantul acesta romanesc, pe care multi l-au iubit si pentru care multi si-au dat viata.
Visul lui Brancusi a fost sa se intoarca si sa moara in Romania. Haideti macar acum sa ii indeplinim visul, prin aducerea acasa a acestei lucrari , eu am facut-o deja:
Si pentru ca sunt o naiva incurabila, eu sper ca visul i se va implini, pentru ca
"Tot ce-i romanesc nu piere":
Detalii despre conturi si campanii de donatii aici: Cumintenia Pamantului
Si aici, intr-un sat oarecare s-a intamplat sa se nasca un copil.
Si s-a intamplat ca acest copil sa priveasca cerul, luna, stelele si pietrele altfel decat noi.
Si s-a intamplat ca din mainile lui visele sa se nasca sub forma unor sculpturi.
Si s-a intamplat ca visele astea sunt si visele noastre, si ale lumii intregi de altfel: libertate, iubire, dorinta de a zbura, dorinta de a atinge stelele, dorinta de a te contopi cu pamantul, cu pietrele, dorinta de a-ti simti tara curgandu-ti prin vine.
Si pentru ca s-a intamplat sa ma nasc in aceasta tara, eu nu donez pentru Cumintenia Pamantului, eu donez pentru suflet. Pentru ca sufletul romanesc sa nu piara, pentru ca pietrele pot sa spuna si ele o poveste, pentru ca Brancusi nu este al meu, Brancusi este in mine, in sangele meu, in pamantul acesta romanesc, pe care multi l-au iubit si pentru care multi si-au dat viata.
Visul lui Brancusi a fost sa se intoarca si sa moara in Romania. Haideti macar acum sa ii indeplinim visul, prin aducerea acasa a acestei lucrari , eu am facut-o deja:
Si pentru ca sunt o naiva incurabila, eu sper ca visul i se va implini, pentru ca
"Tot ce-i romanesc nu piere":
Detalii despre conturi si campanii de donatii aici: Cumintenia Pamantului
miercuri, 25 mai 2016
Start la concursul de miercuri!
Luati tema de aici, si apoi incet, fara cuvinte, participati si voi!
Alb de mare
Alb de vapoare
Alb de floare
Alb de case in zare
Si o lebada plutitoare!
Toate fotografiile sunt din arhiva personala!
Alb de mare
Alb de vapoare
Alb de floare
Alb de case in zare
Si o lebada plutitoare!
Toate fotografiile sunt din arhiva personala!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)